Ctitori

Ctitori și donatori

Potrivit dreptului de ctitorie, Mihalcea Hâncu – fondatorul locașului monahal – este considerat marele ctitor, cel de-al doilea ctitor fiind considerat generalul rus Iakov Ceremisinov, care a dăruit  mănăstirii 150 desetine de pământ și a salvat-o de la lichidare, iar cel de-al treilea – Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova, care a contribuit substanțial la redeschiderea și renașterea mănăstirii Hâncu.

Prin contribuția sponsorilor găsiți de Mircea Snegur a fost reparat și restaurat ansamblul monastic, s-a construit un nou corp de casă, modern, pentru 60 de chilii, un palat în stil clasicist, în care se află stăreția. Cu mijloace bănești proprii Mircea Snegur a procurat aur placat și a aurit iconostasul bisericii de vară. Au fost date dispoziții la nivel de stat cu privirea la asfaltara șoselei care leagă mănăstirea cu șoseaua republicană, au fost găsiți sponsori în Belgia pentru concursul cărora a fost deschisă o mică fabrică de îmbuteliere a apei carbogazoase.

În calitate de donatori și înzestrători de pe urmă figurează fiul, nepoții și strănepoții lui Mihalcea Hâncu, Alexandru Russo, care a dăruit mănăstirii 67,5 desetine de pământ, Eufrosinia Sprâncenoaie, care a dăruit locașului un metoc în orașul Chișinău, și un șir de alți binefăcători și donatori contemporani[1].  Dintre personalitățile marcante careau activat la ceastă mănăstire sunt menționați ieromonahul Sava, care tămăduia suferințele oamenilor cu ajutorul rugăciunii, și Mina (Mihail) Dobzeu, unul dintre cei mai cunoscuți teologi români contemporani, actualmente consilier cultural al Episcopiei Hușilor, în mănăstirea Sfinților Apostoli din Huși (România).

La mănăstire au fost înmormântați marel ctitor Mihalcea Hâncu, moșierul Ioan Cheșeu și Ioan, fratele generalului rus Iakov Ceremisinov. Cimitirul a fost distrus în procesul reamenajării vetrei mănăstirii în anii de ocupație sovietică, al reconstrucțiilor și reparațiilor ulterioare. Osemintele decedaților care au fost descoperite pe teritoriul mănăstirii au fost înhumate într-un mormânt frățesc, comun, care se află în îngrijirea maicilor.

[1] Ibidem, p. 193-196.

Arhiva Video

Vezi mai multe video

Galerie Foto

Vezi toate

Noi pe Facebook